Pe blogul CFCFA au fost publiate prezentarile in format ppt din 23/12/2012 si 21/01/2013 de la biroul CSSDT
http://cfcfa.wordpress.com/2013/01/21/prezentarea-de-la-23122012-capacitati-cfcfa-1-pdf/ Prezentarea din 23/12/2012
http://cfcfa.wordpress.com/2013/01/21/prezentarea-din-21012013-capacitati-cfcfa-ppt/ Prezentarea din 21/01/2013
La 26-09-2012 în cadrul unei întrevederi a viceprim-ministrului, ministrului Economiei, Valeriu Lazăr, cu noul rezident coordonator al PNUD în Moldova, Nicola Harrington-Buhay a fost apreciat aportul PNUD în elaborarea Strategiei inovaţionale a Republicii Moldova, care urmează să înglobeze o abordare unică pentru diverse sectoare – de la administraţia publică, la business.
Strategia prevede, in particular, trecerea Agentiei pentru Inovare si Transfer Tehnologic in subordinea Ministerului Economiei.
Pe site-ul ASM e pusa in discutie Strategia Crecetarii Inovarii.
Care din ele trebuie sa fie promovata in continuare?
În studiul cu Impact Assesment din faza pregatitoare a documentelor pentru Horizon 2020 au fost precăutate patru optiuni diferite de continuarea a programului cadru 7 – de la renationalizarea strategiilor de cercetare si renuntarea de la finantarea europeana pana la consolidarea si fortificarea cooperarii. Pana la urma a fost aleasa optiunea inclusa in Horizon 2020. Mai jos e un extras din studiu, care poate fi gasit la link-ul
Option 1. Business-as-usual: maintaining the current plurality of programmes for R&D and innovation
In this scenario, the main existing EU sources of funding for research and innovation – the FP, the innovation-related part of the CIP, and the EIT – are simply carried forward into the next Multi-annual Financial Framework as separate instruments, with separate objectives, and in their current formats. The next Multi-annual Financial Framework therefore includes a „Framework Programme of the European Community for Research, Technological Development and Demonstration Activities” composed of 5 specific programmes („Cooperation” ,”Ideas”, „People”, „Capacities” and „Non-nuclear actions of the Joint Research Centre”), a „Framework Programme of the European Atomic Energy Community (Euratom) for Nuclear Research and Training Activities” consisting of 2 specific programmes (one on fusion energy research, and nuclear fission and radiation protection, and one on the activities of the Joint Research Centre in the field of nuclear energy), a CIP including innovation-related actions, and the EIT.
Option 2. Improved business-as-usual: loose integration and stand-alone simplification
In this scenario, the three currently stand-alone programmes and instruments – the FP, the innovation-related part of the CIP, and the EIT – remain separate and basically retain their current formats. This means that like under the business-as-usual option, the next Multiannual Financial Framework therefore includes a „Framework Programme of the European Community for Research, Technological Development and Demonstration Activities” composed of 5 specific programmes („Cooperation” ,”Ideas”, „People”, „Capacities” and „Non-nuclear actions of the Joint Research Centre”), a „Framework Programme of the European Atomic Energy Community (Euratom) for Nuclear Research and Training Activities” consisting of 2 specific programmes (one on fusion energy research, and nuclear fission and radiation protection, and one on the activities of the Joint Research Centre in the field of nuclear energy), a CIP including innovation-related actions, and the EIT. However, a certain measure of integration is pursued as these programmes and instruments are put together under a ‘common roof’. This means, first, that the higher-level objectives of the three programmes and instruments are loosely aligned and broadly oriented towards the achievement of the objectives of Europe 2020 and the maximization of the contribution of research and innovation to the resolution of societal challenges. However, there is no single overarching integrated intervention logic covering the three programmes and instruments, however. Second, loose coordination mechanisms are established between the three programmes and instruments and a rough division of labour is established between them. However, the different programmes and instruments are not tightly integrated with each other in a perfectly complementary manner, leaving gaps in the support portfolio and preventing the provision of „seamless support”. Third, in order to meet stakeholder demands, each programme and instrument simplifies its own rules and implementing modalities. However, no attempts are made to harmonise rules and implementing modalities across the three programmes and instruments resulting in a single set of administrative procedures.
Option 3. Horizon 2020: establishing a „Framework Programme for Research and Innovation”
In this scenario, the FP, the innovation-related part of the CIP, and the EIT are put together into a single framework: Horizon 2020, the Framework Programme for Research and Innovation. The current separation between research and innovation is fully overcome; seamless support is provided from research to innovation, from idea to market. Horizon 2020 sets out three strategic policy objectives for all research and innovation actions closely linked to the Europe 2020 agenda and the flagships on Innovation Union, Digital Agenda, Industrial EN 21 EN Policy, Resource-efficient Europe, Agenda for New Skills for New Jobs and Youth on the Move: raising and spreading the levels of excellence in the research base; tackling major societal challenges; and maximising competitiveness impacts of research and innovation. The selection of actions and instruments is driven by policy objectives and not by instruments. To address its aims, Horizon 2020 is structured around three complementary and interlinked priorities – (1) Excellent Science; (2) Industrial Leadership; (3) Societal Challenges – and 2 additional parts supporting those priorities: JRC non-nuclear direct actions and EIT. Horizon 2020 provides the context for a major simplification and standardisation of implementing modalities. The simplification concerns both funding schemes and administrative rules for participation and dissemination of results. The new single set of simplified rules applies across the three blocks of Horizon 2020, while allowing for flexibility in justified cases. The Horizon 2020 option also includes an expanded use of externalisation of the implementation of research and innovation actions and a greater reliance on innovative financial instruments. As stated earlier, a separate Impact Assessment has been undertaken dealing explicitly with the future Rules for Participation and the reader is referred to this Staff Working Document.
Option 4. Bring to an end EU level R&D financing and re-nationalise R&D and innovation policies
The renationalisation option consists of discontinuing EU research and innovation programmes and of spending those funds at MemberState level, either on domestic issues or to engage in inter-governmental collaboration. The complete discontinuation option, on the other hand, which as already mentioned will be assessed to a lesser extent (when assessing macro-economic impacts), consists of discontinuing EU research and innovation programmes altogether, so not spending those funds at Member State level either.
Pentru a fi lansat Programul Cadru 7 au fost pregătite şi adoptate mai multe documente oficiale, din care menţionăm următoarele.
Decizia respectivă conţine anexa cu Obiectivele Ştiinţifice şi Tehnologice, Linii Generale ale Tematicilor şi Activităţilor. Sunt definite programele
Penru fiecare compartiment sunt definite obiectivele şi acţiunile necesare de întreprins.
Obiectivele sunt formulate pentru programele şi pentru direcţiile de cercetare. Sunt prezente argumentări la fiecare subdiviziune ale obiectivelor şi acţiunilor propuse. Decizia mai conţine şi indicarea volumului finanţării în fiecare program.
Regulamentul expune regulile de bază de participare a întreprinderilor, centrelor de cercetare şi universităţilor la acţiunile din cadrul Programului Cadru 7 şi pentru diseminarea rezultatelor cercetărilor.
Este adoptată ORDONANŢĂ Nr. 57 din 16 august 2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică în care este definitivat sistemul de cercetare –dezvoltare, inclusiv este definit rolul Strategiei naţionale de cercetare-dezvoltare şi a Planului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare.
Strategia naţională în domeniul cercetării-dezvoltării şi inovării pentru perioada 2007 – 2013 este axată pe următoarele obiective
Planului naţional de cercetare-dezvoltare şi inovare II, pentru perioada 2007 – 2013 defineşte programele în conformitate cu aspiraţiile europene:
Astfel, solicitările de proiectele din ţară sunt racordate la solicitarea de proiecte din cadrul PC7.
Instrucţiunile specifice programelor şi detaliile de implementare, se cuprind în Pachetul de informaţii al fiecărui program, care se aprobă prin decizie a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiinţifică.
Programul european Horiyon 2020 reuneşte activitatea câtorva programe cadru
El presupune renunţarea de la structura de programe din PC7 (Idei, Cooperare, Resurse Umane, Capacităţi) şi concentrarea resurselor pe priorităţi chee
Obiectivul general al strategiei Horizon 2020 este următorul
Orizont 2020 contribuie la dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare în cadrul Uniunii, prin mobilizarea de fonduri suplimentare suficiente pentru cercetare, dezvoltare și inovare.
UE urmează să adopte deciziile menţionate mai sus, dar şi să elaboreze regulamente de aplicare a prevederilor Strategiei Horizon 2020.
România, probabil va proceda ca şi în cazul perioadei 2007-2014 – va elabora Strategia 2015-2020 şi planul naţional de cercetare-inovare, unde vor fi concretizate programele, care ar trebui să fie corelate cu documentele respective europene.
Republica Moldova, deşi a devenit membru asociat al Programului Cadru 7, nu a ajustat sistematic cadrul legal pentru a obţine o concordanţă între aspiraţiile naţionale şi cele europene. Au fost aprobate direcţiile de cercetare ştiinţifică, iar în cazul lansării unor proiecte de alte tipuri au fost ajustate unele regulamente din acordul de parteneriat cu Guvernul.
La finele anului 2011 au fost publicate propunerile actelor normative europene pentru lansarea programului cadru Horizon 2020. Mai jos sunt referintele la aceste propuneri, unele in romana.
UE urmează să adopte deciziile menţionate, dar şi să elaboreze regulamente de aplicare a prevederilor Strategiei Horizon 2020.
România, probabil va proceda ca şi în cazul perioadei 2007-2014 – va elabora Strategia 2015-2020 şi planul naţional de cercetare-inovare, unde vor fi concretizate programele, care ar trebui să fie corelate cu documentele respective europene.
Republica Moldova, deşi a devenit membru asociat al Programului Cadru 7, nu a ajustat sistematic cadrul legal pentru a obţine o concordanţă între aspiraţiile naţionale şi cele europene. Au fost aprobate direcţiile de cercetare ştiinţifică, iar în cazul lansării unor proiecte de alte tipuri au fost ajustate unele regulamente din acordul de parteneriat cu Guvernul.
Obiectivele Strategiei CI a RM ar trebui racordate la urmatoarele:
1. Obiectivele strategice ale Strategiei Nationale Moldova 2020:
2. Obiectivele europene formulate in Horizon 2020.
Informaţia despre Horizon 2020:
http://ec.europa.eu/research/horizon2020/index_en.cfm
Documentele oficiale:
http://ec.europa.eu/research/horizon2020/index_en.cfm?pg=h2020-documents
Documentele oficiale de bază (propunerile de decizii, regulamente, etc) sunt şi în română (cu excptia materialelor pregătitoare cu Evaluarea Impactului). Mai jos este şi expunere succintă a principalelor momente din documentele menţionate.
COMMISSION STAFF WORKING PAPER IMPACT ASSESSMENT http://ec.europa.eu/research/horizon2020/pdf/proposals/horizon_2020_impact_assessment_annexes.pdf#view=fit&pagemode=none
Stimate dle Presedinte,
Multumeasc mult pentru invitatia de a comenta pe marginea Strategiei in cauza. Cer scuze ca am reactionat la aceasta invitatie cam tirziu – am avut citeva misiuni in Asia Centrala si Rusia si abea m-am intors in oficiu.
Nefiind un specialist ce se ocupa in particular de problemele managementului in sfera de Cercetare-Inovare nu indraznesc de a oferi o analiza detaliata si complexa a documentului. In acelas timp pot expune unele sugestii , care, eventual, ar putea fi utile la finalizarea Srtrategiei in cauza.
1. La general examinarea documentului dat i-mi ofera posibilitatea de a afirma ca Strategia in cauza este formulata la cel mai inalt nivel si se bazeaza pe o analiza detaliata a problemelor si prioritatilor in domeniu, tendintele dezvoltarii sferei CI in plan international, contine sopuri si obiective bine formulate cit si mecanismele de implementare si de monitorizare. Este important ca ea orienteaza dezvoltarea sectorului dat spre internationalizare si integrare europeana cit si spre crearea conditiilor si motivarea personalului din domeniu si in prim plan a atragerii cercetatorilor tineri – conditii fara care este imposibila asigurarea eficientei si durabilitatii acestui sector. Mai mult ca atit ea are la baza sa si identificarea scenariilor posibile pentru implementarea ei, tinindu-se cont de evolutia mai multor factori ce determina potentialul sustinerii de catre societate a acestui domeniu. Printr’o astfel de abordare Strategia data corespunde intru totul cerintelor fata de formularea documentelor de politici in RM, formulate in Hotarirea Guvernului 33 din 11.012007. La acest capitol as sugera numai necesitatea de a expune in document mai clar a „analizei de impact pentru scenariile de politici (SWOT)”, – cerinta specificata in Hotarirea mentionata a GRM.
2. In particular consider ca la definitivarea documentului ar fi necesar de a examina si poate introduce unele modificari sau completari la urmatoarele compartimente:
a. pag. 4 – abzatul ce tine de „Domeniile Prioritare”. Consider ca ar fi necesar de specificat ca ele vor fi stabilite, inclsuiv, in baza necesitatilor economiei nationale, specificate in documentele strategice ale republicii;
b. pagina 12, – vorbind de problemele sistemului CI – consider ca ar fi necesar de mentionat aparte problema „sporirii si mentinerii potentialului de cadre in domeniu cit si a motivarii activitatii lui”. Posibil ca despre aceasta se are in vedere in contextul „problemei de management” – daca e asa atunci e necesar de a spune acest lucru. O astfel de necesitate e conditionata si de faptul ca la tema data Strategia are multe referinte si propune un sir intreg de actiuni concrete;
c. pagina 16 – vorbind de „politica stiintei” este necesar de a completa aspectelor notiunii date cu „stabilirea scopurilor si obiectivelor in domeniu” – aspecte fara de care o politica nu poate fi conceputa;
d. pagina 16-17 – in compartimentul „sanatate, schimbari demografice si bunastare” – consider ca ar fi bine de mentionat si aspectele ce tin de „cercetarea igienei mediului”. Se stie ca indicatorii sanatatii, la general, tin de calitatea mediului in proportie de aproximativ 20%. Tinind cont de aceasta cercetarile si realizarile in domeniul dat pot contribui la o ameliorare a sanatatii populatiei din RM.
e. pagina 17 – la compartimentul „securitatea alimentara, agricultura durabila, cercetare marina si bioeconomie”. In titlul sectiunii date se mentioneaza „cercetare marina” iar in text nu exista referinte/specificari la acest capitol. Apoi Moldova neavind iesire la acvatoriile marine nu ar putea contribui pe deplin la cercetarile in acest domeniu. Sau poate se are in vedere cercetarile in domeniul hidrobilogiei? Cel putin pentru un cititor neinitiat aici se cere o explicatie suplimentara/modificare.
f. tot la aceias pagina si compartiment consider ca ar trebui, printre optiunile ce le ofera CI in domeniu, de enumerat si „optimizarea conservarii solului in producerea agricola”, – domeniu prioritar pentru Moldova pentru care resursele solului sunt principalele resurse naturale. Mai mult ca atit, conservarea solului contribuie la oferirea „serviciilor ecosistemice”. Tot aici termenul „marirea biodiveristatii” nu e cel mai bun si ar fi bine de a-l inlocui cu „sporirea si conservarea diversitatii biologice”. La acest compartiment a-s mentiona si contributia sferei de CI in fundamentarea activitatilor de impadurire si sporire a productivitatii resurselor forestiere. Anume prin aceste activitati este posibil, in mare masura, nu numai de a asigura conservarea solului, a diversitatii biologice ci si de a contribui la o mai mare productivitate a cimpurilor agricole.
g. pag 17 – la compartimentul 3 consider ca in loc de a spune „cladiri cu emisii diminuate” e mai corect de vorbit de „cladiri ce asigura o censervare a energiei” sau ceva in asa sens. Mai important insa este faptul ca aici nu se vprbeste de sursele energetice netraditionale – cum ar fi biomasa, energia eoliana sau a soarelui, – surse care pot deveni destul de importante pentru Moldova. In acest sens roul CI in domeniu este crucial si trebuie de specificat clar acest lucru in compartimentul dat.
h. pagina 18 – abzatul de sus, – ar fi mai corect de spus de reducerea impactului transportului asupra „mediului”decit asupra „biodiveristatii”.
j. pagina 18 – sectiunea 5, – „Combaterea schimbarilor Climatice”. Sustin intru totul de acord cu includerea acestui compartiment aici insa este necesar de a modifica textul lui caci in forma actuala el nu expune clar care vor fi domeniile prioritare ale CI. Aici s-ar putea mai la concret de vorbit de cercetarile si aportul stiintei la urmatoarele probleme prioritare pentru Moldova: (i) adaptarea la schimbarile climatice in agricultura; (ii) evaluarea trendurilor si scenariilor climatice, inclusiv in domeniul disponibilitatii resurselor acvatice; (iii) resilienta climatica si productivitatea resurselor forestiere; (iv) impactele posibile ale schimbarilor climatice asupra sanatatii populatiei; (v) hazardele naturale si impactul lor asupra economiei nationale; s.a.
In speranta ca aceste sugestii sunt utile,
Al Dstra,
По поводу „Стратегии развития исследований и иноваций в Молдове на 2020” – в целом хороший и важный документ, могу подписаться под каждое слово. Чуствуется, проделана большая работа, в ней много оригинальных и своевременных предложений; думаю, что этот документ сыграет свою роль.Но вы ждёте от меня не пустых похвал, а более серёзное отношение к документу, вам нужна конструктивная критика, которая позволила бы улучшить документ, вам мужен „feedback” от нас.
По моим впечатлениям, недостаток документа в том, что большинство его положений носят декларативный характер, почти везде сказано ЧТО нужно делать, но не сказано КАК ето делать. Все знают, что нужно развивать науку, что нужны иновации, что нужна связь с производством, но Стратегия мало говорит о том как это осуществить в условиях Молдовы. Даже в разделах „Implementation” об этом сказано не конкретно и не очень убедительно.
Через пару недель в США пройдут выборы Президента, идёт интенсивная борьба между кандидатами, и, естественно, каждый обещает „золотые горы”. Но тут же следует вопрос: „извините, а как вы это осуществите?” Все хотят сокращения налогов, все хотят сокращения безработицы, и т.д. и т.п., „а вы скажите как вы это реализуете…”. С ответом на этот вопрос дело обстоит неважно…(также как и в Стратегии).
Мне кажется, что в Стратегии мало сказано какие конкретно стратегические меры нужно предпринимать, чтобы реализовать изложенные в нём планы развития. Вы лучше других знаете какие меры нужны, но мне кажется, что они должны звучать конкретно. Например:
„Внести в Парламент законодателные предложения:
(а) Затраты предприятий и учреждений на научные исследования и внедрение иноваций в производство освобождаются от налогообложения;
(б) Ежегодные премияльные добавки к зарплате научных работников должны основываться на конкретных научных достижениях, включая публикации в международных журналах, патенты и внедрения;
(в) и т. д.”Думаю, что документ выиграет (и будет читаться лучше), если его максимально возможно сократить, освободив его от общеизвестных и чисто декларативных предложений, и подчеркнуть больше КАК будут реализованы те или иные важные мероприятия.
В заключение – Английский перевод плохой, местами было трудно пробраться (пришлось смотреть Румынский техт).
Viziunea privind viitorul Republicii Moldova în perioada 2012-2020, în special în domeniul inovării este următoarea: “Către 2020, societatea Moldovei va fi orientată spre dezvoltare prin intermediul inovării devenind competitivă pe plan regional şi global în câteva domenii prioritare, dezvoltând în această perioadă sisteme de educaţie şi cercetare-dezvoltare-inovare, performanţe, creând condiţii favorabile dezvoltării antreprenoriatului şi stimulând afacerile firmelor inovative”. În anul 2020, cel puţin 25 la sută din PIB-ul Republicii Moldova o va constitui produsul inovaţional.
Viziunea prezentei Strategii constă în elaborarea unui sistem capabil să creeze cunoaștere științifică performantă în vederea creșterii competitivității economiei naționale și a gradului de bunăstare a populației.
Către 2020 domeniul de știință și inovare al Republicii Moldova urmează să dispună de un management al priorităților în cercetare, axat pe stabilirea unei interacțiuni eficiente cu societatea și mediul de afaceri, implementarea rezultatelor și diseminarea cunoștințelor, iar internaționalizarea cercetării și integrarea în spațiul european de cercetare va deveni o prioritate a politicii de administrare a cercetării, care la acel moment va fi orientată spre performanță și excelență cu capacități umane, instituționale și de infrastructură adecvate.
In versiunea veche viziunea e mai „practica” cu obiectiv concret masurabil, poate mai greu (daca nu imposibil) de atins.
Extras din strategie
Scope – high levels of employment, productivity and social cohesion
Employment – 75 % of the population aged 20-64 should be employedThe EU has set ambitious objectives to be reached by 2020 in five main areas:
EU funding is helping to support:
Europe has identified new engines to boost growth and jobs. These areas are addressed by 7 flagship initiatives.
Within each initiative, both the EU and national authorities have to coordinate their efforts so they are mutually reinforcing. Most of these initiatives have been presented by the Commission in 2010.
Smart growth
Digital agenda for Europe
Innovation Union
Youth on the move
Sustainable growth
Resource efficient Europe
An industrial policy for the globalisation era
Inclusive growth
An agenda for new skills and jobs
European platform against poverty
Over thirty action points are listed in the Communication on Innovation Union published on 6 October 2010.
Click on any title for the detailed list of initiatives planned under that chapter.
The Innovation Union Information and Intelligence system (I3S) has more detailed information on the implementation of these action points.
Pe acest post intentionam sa colectam discutiile pentru elaborarea Strategiei de Cercetare Inovare 2020 pentru Republica Moldova.
Strategie CI 2020 